Despre ipocrizie, falsitate si minciuni

Auzim des aceste cuvinte: IPOCRIZIE, FALSITATE, MINCIUNI. Putem spune ca deja ne-am obisnuit sa le auzim si ca ni se pare niste cuvinte ce nu reprezinta nimic special ci ceva normal, ceva ce nu e iesit din comun. Bine, bine dar oare nu sunt niste lucruri care ne fac mai rai? Nu sunt niste lucruri care ne schimba in ceva mai rau si care ne fac sa fim mai lacomi, egoisti si rai si sa ajungem sa traim in falsitate fata de noi? Ipocrizia e intalnita astazi oriunde, oricand si aproape la oricine. Ea nici macar nu mai apare sub o actiune constienta ci ca o actiune care ni se pare fie fireasca fie un mod de aparare fata de lucruri care nu ne convin. Raspundem intotdeauna cu ipocrizie atunci cand ceilalti nu accepta anumite aspecte sau fapte ale realitatii proprii. Pentru noi ipocrizia a devenit o arma cu care ne luptam cu restul lumii pentru a ne apara propria lume. Prin folosirea ipocriziei in mod inconstient de cele mai multe ori ne protejam o lume creata de noi. Ne-am creat fiecare cate un teritoriu pe care il protejam iar atunci cand IPOCRIZIA nu ne ajunge in aparare apelam la falsitate si la minciuni. Usor, usor in felul acesta ajungem sa ne creem o lume diferita de cea reala, ajungem sa traim intr-o lume care nu mai e ancorata in lumea reala. Si da, asta se intampla de fapt, fiecare are lumea sa independenta de cea reala. Suntem o multime de oameni care traieste in propria lume neancorate de multe ori in realitate. Am devenit niste oameni fie prea ipocriti, fie prea falsi sau prea mincinosi sau toate acestea. Si ce e mai ciudat e faptul ca noi credem ca e firesc sa fim asa si chiar ne place, ajungem la stadiul in care ne complacem in situatie sau cu noi insine fara sa ne pese ca felul nostru de a fi ii deranjeaza pe ceilalti care ne spun sa '' coboram cu picioarele pe pamant''. Si am ajuns o lume in care nimeni nu se mai intelege cu nimeni, nici macar sotul cu sotia sau mama cu copilul. Nu v-ati intrebat niciodata de ce? Un aspect cauzal ar putea fi faptul ca cei doi apartin unor generatii diferite iar consecintele ar fi ca gandesc altfel, la alt nivel, cunosc alte tipuri de fenomene, cunosc doua lumi dinstince in care au fost crescuti. Aici ne putem lega si de aspectul sociologic acela care ne spune ca primii 7 ani ai copilului sunt cei mai importanti deoarece in aceasta perioada copilul asimileaza cele mai multe norme si obiceiuri sau trasaturi care se vor pastra de-a lungul existentei lui. Doar daca spunem asta ne vom da seama ca exista doua feluri de viata diferite. De aici pot exista frustrari intre generatii si intre oameni chiar si apartinand aceeasi generatii. In urma neintelegerii acestor frustrari sau nerezolvarii lor putem spune ca omul va trai in propria sa lume si se la indeparta foarte tare de realitatea fireasca. Sa ne imaginam ca fiecare avem propriile frustrari dar sa realizam si gravitatea consecincei acestui aspect caci am deveni niste oameni absenti de tot ceea ce ne inconjoara cu adevarat. Dintre toate aceste trei cuvinte se pare deci sa ipocrizia si frustrarile sunt cele care ne afecteaza cel mai mult. Dupa acest astept putem spune ca minciunile spuse repetat ne vor face sa ne creem lumea noastra si sa traim pentru propriul nostru confort fara sa ne pese daca facem sau nu rau cuiva prin modul nostru de a fi. De obicei cei care traiesc spunand minciuni repetate ajung sa isi creeze lumea lor proprie compusa din minciuni sau cu ajutorul minciunilor. In cele din urma efectul cel mai grav al celor care isi vor crea propria lume este acela ca vor reusi sa indeparteze pe cei din jurul lor si vor ajunge sa traiasca in singuratate. Cand vor realiza ca sunt singuri poate si din vina lor (desi de cele mai multe ori nu constientizeza cauza) cauta compania celor care tocmai s-au indepartat de ei sau care le mai ofera atentie. Astfel omul isi creaza singur o lume ipocrita,falsa si mincinoasa. Ganditi-va cum ar fi sa traiti asa pentru ca e un lucru care va poate transforma din oameni adevarati in niste marionete pentru altii sau pentru voi insuva.